Campania civică face parte din demersurile aferente Petiției nr. 2006/2025 adresate Parlamentului European, declarată admisibilă de Comisia pentru petiții – PETI.
Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Gorj confirmă, în urma controlului, existența unor suprafețe ale luciului de apă acoperite cu vegetație ierboasă în acumulările de pe râul Jiu, inclusiv în zona Insuliței Jiului, și impune Hidroelectrica elaborarea unui program etapizat de igienizare pentru acumulările Vădeni și Târgu Jiu.
🇷🇴 DOCUMENTUL OFICIAL SPUNE CLAR: EXISTĂ O PROBLEMĂ ȘI TREBUIE LUATE MĂSURI
Nu mai discutăm doar despre fotografii, impresii sau avertismente publice.
Avem acum un răspuns oficial al Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Gorj, nr. 316/GM/CJ GJ/07.08.2026, transmis în urma sesizărilor formulate cu privire la situația acumulărilor de pe râul Jiu.
Iar una dintre constatările consemnate de Garda de Mediu este cât se poate de clară:
„La data și ora controlului s-a constatat că în zona acumulărilor și barajelor de pe râul Jiu, inclusiv în zona Insuliței Jiului, existau suprafețe ale luciului de apă acoperită cu vegetație ierboasă.”
Aceasta nu este aprecierea noastră.
Este constatarea consemnată într-un document oficial al autorității de mediu.
Iar după verificări, Garda de Mediu a mers mai departe și a impus operatorului o măsură concretă.
🇷🇴 HIDROELECTRICA TREBUIE SĂ ELABOREZE UN PROGRAM ETAPIZAT DE IGIENIZARE
Potrivit răspunsului oficial, Garda de Mediu a impus S.P.E.E.H. HIDROELECTRICA SA elaborarea unui:
„program etapizat de igienizare a suprafeței luciului de apă, curățarea plutitorilor și a vegetației plutitoare la acumulările Vădeni și Tg-Jiu”.
Programul trebuie să prevadă, potrivit documentului:
– sectoarele în care se va interveni;
– metodele prin care vor fi îndepărtate vegetația și plutitorii;
– perioadele de execuție;
– măsurile pentru evitarea afectării speciilor și habitatelor naturale protejate.
Mai mult, Garda de Mediu solicită implementarea programului, cu respectarea legislației și a condițiilor din autorizațiile de mediu și de gospodărire a apelor.
Pe înțelesul tuturor:
nu mai este suficient să constatăm cum arată apa. Trebuie stabilit concret unde se intervine, cum se intervine, când se intervine și cum este protejată biodiversitatea.
🇷🇴 CE A SPUS HIDROELECTRICA ÎN TIMPUL CONTROLULUI
Este important să prezentăm exact documentul, fără să atribuim Gărzii de Mediu afirmații care aparțin operatorului.
Potrivit răspunsului, reprezentantul legal al Hidroelectrica a precizat că acumulările Vădeni și Târgu Jiu se comportă ca un „decantor natural” pentru sedimentele rezultate din procesul de eroziune a râului Jiu.
Același reprezentant a susținut că sectorul superior al cursului de apă contribuie la atenuarea viiturilor, reținând o parte din aluviuni și favorizând astfel dezvoltarea procesului de eutrofizare.
Așadar, aceasta este poziția comunicată de reprezentantul Hidroelectrica în timpul controlului, nu o concluzie pe care noi o adăugăm documentului.
Tocmai de aceea apare întrebarea esențială pentru comunitate:
Dacă acumulările rețin sedimente și aluviuni, care este situația reală, măsurată, a depunerilor acumulate și ce lucrări sunt necesare pentru menținerea lor în condiții corespunzătoare?
Această problemă trebuie lămurită prin date tehnice, măsurători și documente, nu prin presupuneri.
🇷🇴 EXISTĂ ȘI O PROBLEMĂ DELICATĂ: PROTECȚIA BIODIVERSITĂȚII
Curățarea nu poate fi făcută oricum.
În timpul controlului, Hidroelectrica a prezentat o adresă înaintată către ANMAP prin care solicitase clarificări legislative privind intenția de curățare a luciului de apă de vegetația ierboasă specifică acumulărilor Vădeni și Târgu Jiu.
Motivul consemnat în document este existența unor lebede, rațe și gâște sălbatice.
ANMAP a informat operatorul inclusiv cu privire la aplicarea Convenției de la Berna și la protecția lebedei albe – Cygnus cygnus.
Prin urmare, soluția responsabilă nu este nici abandonarea acumulărilor, dar nici o intervenție făcută fără reguli.
🇷🇴 JIUL TREBUIE IGIENIZAT CU RESPECTAREA BIODIVERSITĂȚII
Protejarea păsărilor și habitatelor naturale nu trebuie transformată într-o scuză pentru inacțiune.
Iar intervenția asupra vegetației nu trebuie transformată într-un pericol pentru fauna protejată.
Instituțiile și operatorul au obligația să găsească soluția tehnică și legală care să le respecte pe amândouă.
🇷🇴 CE TREBUIE REPARAT ȘI FĂCUT URGENT
Din perspectiva interesului public și pornind strict de la situația descrisă în document, considerăm necesare câteva măsuri clare.
1. Elaborarea fără întârzieri nejustificate a programului impus de Garda de Mediu.
Publicul trebuie să cunoască sectoarele vizate, metodele de intervenție și perioadele de execuție.
2. Începerea igienizării și îndepărtării plutitorilor și vegetației în condițiile stabilite de autoritățile competente.
O măsură administrativă are valoare pentru cetățean atunci când produce rezultate vizibile și verificabile în teren.
3. Clarificarea tehnică a situației sedimentelor și aluviunilor.
Dacă acumulările funcționează, potrivit explicațiilor reprezentantului Hidroelectrica, ca un „decantor natural”, cetățenii trebuie să afle care este situația tehnică actuală și dacă sunt necesare intervenții suplimentare.
4. Stabilirea unui program periodic de întreținere.
Problema nu trebuie tratată exclusiv după apariția sesizărilor publice. Prevenția și întreținerea periodică sunt mai eficiente decât intervențiile făcute după degradarea vizibilă a situației.
5. Protejarea efectivă a biodiversității.
Orice lucrare trebuie realizată astfel încât să respecte perioadele sensibile pentru păsări și celelalte specii protejate și să nu distrugă habitatele naturale.
6. Informarea publică asupra implementării măsurilor.
Considerăm necesar ca Hidroelectrica și instituțiile competente să comunice public când începe programul, ce sectoare sunt vizate, ce lucrări se execută și când sunt finalizate.
🇷🇴 NU CEREM MINUNI. CEREM ADMINISTRAREA RESPONSABILĂ A JIULUI.
Râul Jiu nu este un decor pe care îl privim de la distanță.
Este parte din identitatea Târgu Jiului și a județului Gorj.
Este mediu de viață pentru numeroase specii.
Este o resursă naturală.
Este parte din peisajul orașului.
Și este un bun care trebuie administrat responsabil.
Când cetățenii sesizează o problemă, iar ulterior o instituție de control constată existența suprafețelor de luciu de apă acoperite cu vegetație și impune operatorului elaborarea unui program de igienizare, răspunsul normal nu poate fi „mai vedem”.
🇷🇴🇪🇺 Răspunsul trebuie să fie:
PROGRAM. TERMENE. INTERVENȚIE. REZULTATE.
🇷🇴 DE LA TÂRGU JIU PÂNĂ LA PARLAMENTUL EUROPEAN
Demersurile privind situația râului Jiu nu se opresc la nivel local.
Campania este parte a demersurilor aferente Petiției nr. 2006/2025 adresate Parlamentului European, declarată admisibilă de Comisia pentru petiții – PETI.
Problemele semnalate privind râul Jiu au ajuns astfel și în atenția unei instituții europene.
Pentru noi, obiectivul nu este scandalul de dragul scandalului.
Obiectivul este ca Jiul să fie administrat, întreținut și protejat așa cum merită un râu care traversează municipiul Târgu Jiu.
Documentul Gărzii de Mediu reprezintă un pas important: există o constatare oficială și există o măsură impusă operatorului.
🇪🇺🇷🇴 De aici înainte, întrebarea este mult mai simplă:
CÂND ÎNCEP LUCRĂRILE ȘI CÂND VOR VEDEA CETĂȚENII REZULTATELE?
Vom urmări implementarea măsurilor dispuse și vom continua demersurile instituționale, inclusiv în cadrul campaniei aferente Petiției nr. 2006/2025.
Pentru că Jiul nu aparține unei instituții.
Jiul aparține patrimoniului natural pe care avem obligația să îl lăsăm generațiilor care vin după noi.
Material documentat și asumat de:
🇷🇴 Iulian Buduran.
🇷🇴 Valeriu-Marius Peptenatu
13 August 2026.
Asociația Adevăr și Curaj – Platforma asociatiaadevarsicuraj.ro
Material realizat pe baza răspunsului oficial nr. 316/GM/CJ GJ/07.08.2026 al Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Gorj și în cadrul campaniei aferente Petiției nr. 2006/2025 adresate Parlamentului European, declarată admisibilă de Comisia PETI.