🇪🇺 MILIOANE PENTRU „INSULE ECOLOGICE DIGITALIZATE”. DAR TÂRGU JIU ESTE MAI CURAT?
Proiectul apare oficial FINALIZAT. Pentru cetățeni, însă, abia acum începe testul real.
Târgu Jiu trebuia să primească un sistem modern, digitalizat și eficient de colectare selectivă. A primit 49 de insule ecologice cu acces electronic, senzori și containere pentru cinci fracții.
Pe hârtie, proiectul arată impecabil.
În stradă, imaginile surprinse în Târgu Jiu și problemele reclamate de utilizatori ridică o întrebare pe care cineva trebuie să o pună:
🇷🇴 S-A FINANȚAT UN SISTEM PENTRU OAMENI SAU OAMENII AU AJUNS SĂ SE CHINUIE CU SISTEMUL?
Datele oficiale sunt clare.
Proiectul C3I1B0122000049 – „Insule ecologice digitalizate pentru colectare deșeuri în Municipiul Târgu Jiu” este finanțat prin PNRR, Componenta C3 – Managementul Deșeurilor, investiția I1.b.
În baza oficială PNRR, proiectul figurează în prezent FINALIZAT, cu:
Valoarea contractului: 5.692.740,08 lei
Valoare PNRR: 3.374.777 lei
Beneficiar: Municipiul Târgu Jiu.
CE TREBUIA SĂ PRIMEASCĂ TÂRGU JIUL?
Documentația publică a proiectului vorbea despre 49 de insule ecologice digitalizate, destinate cartierelor de blocuri.
Fiecare insulă este formată din cinci containere de câte 1,1 m³ pentru:
– biodegradabil;
– rezidual;
– sticlă;
– plastic și metal;
– hârtie și carton.
Sistemul trebuia să ofere acces digitalizat persoanelor arondate, modul GSM, senzori de umplere și evidența utilizării gurilor de acces.
Avantajele prezentate oficial erau generoase: aspect urban modern, reducerea mirosurilor, reducerea contaminării deșeurilor reciclabile și golirea eficientă a containerelor.
Excelent. Pe hârtie.
🇷🇴 ACUM SĂ COBORÂM DIN DOCUMENTE ÎN STRADĂ
Fotografiile realizate la aceste puncte de colectare arată ceea ce cetățeanul întâlnește efectiv.
Pe containerele pentru anumite fracții apare chiar instrucțiunea:
„Se introduc saci menajeri de maxim 35 litri!”
Gurile de alimentare sunt amplasate în partea superioară, iar mecanismul presupune acces electronic și manevrarea trapei înainte de introducerea deșeurilor.
Pentru un adult fără probleme de mobilitate poate părea o operațiune banală.
Dar întrebăm public:
Cum folosește confortabil acest sistem o persoană de 1,60–1,65 m?
Dar un pensionar?
Dar o persoană cu mobilitate redusă?
Ce face omul dacă sacul utilizat în gospodărie este mai mare decât cel acceptat de gura containerului?
Și, mai ales:
ce se întâmplă atunci când accesul electronic nu funcționează?
Cetățenii ne semnalează probleme privind recunoașterea cardurilor, manevrarea sistemului și introducerea sacilor. Nu prezentăm aceste sesizări drept statistică oficială. Tocmai de aceea cerem Primăriei să publice datele reale privind funcționarea sistemului.
🇷🇴 PARADOXUL „MODERNIZĂRII”
Târgu Jiu avea deja recipiente subterane.
Nu realizau prin ele însele obiectivul actual al colectării pe cinci fracții, iar cele două sisteme nu trebuie confundate.
Dar aveau un avantaj simplu, pe care orice cetățean îl înțelege:
ridicai capacul, introduceai sacul, iar deșeurile ajungeau în recipientul subteran.
Astăzi avem senzori, electronică, carduri, GSM și containere „inteligente”.
Dacă cetățeanul nu poate introduce simplu sacul, iar deșeurile ajung lângă aceste instalații, atunci nu este suficient să ni se spună că proiectul este „finalizat”.
Un proiect nu trebuie să funcționeze doar în raportul de implementare. Trebuie să funcționeze și când vine bunica de 70 de ani cu sacul de gunoi.
🇷🇴 ȘI MAI EXISTĂ O CIFRĂ
În iulie 2024 apare publicată și o achiziție pentru execuția platformelor aferente obiectivului „Insule ecologice digitalizate”, în valoare de 895.111,34 lei, atribuită societății Edilitara Public SA.
Prin urmare, discutăm despre bani publici și fonduri europene și despre o investiție a cărei eficiență poate și trebuie verificată.
Nu afirmăm că fondurile europene au fost utilizate ilegal.
Nu afirmăm că proiectul este nelegal.
Cerem ceva mult mai simplu și imposibil de combătut prin comunicate: să vedem dacă investiția funcționează în viața reală.
🇷🇴 ÎNTREBĂRI PUBLICE PENTRU PRIMĂRIA TÂRGU JIU
Platforma Adevăr și Curaj solicită public clarificarea următoarelor aspecte:
1. Au fost testate containerele înainte de punerea în funcțiune cu persoane vârstnice, persoane scunde și persoane cu mobilitate redusă?
2. Care sunt înălțimile exacte ale mânerelor și gurilor de alimentare și ce cerințe de accesibilitate au fost prevăzute în documentația tehnică?
3. Câte carduri de acces au fost distribuite și câte sesizări privind nefuncționarea lor au fost înregistrate?
4. Care este rata reală de funcționare a sistemelor electronice?
5. De ce pentru anumite containere este impusă limita sacilor de maximum 35 litri și ce soluție are o familie care utilizează un recipient mai mare?
6. Ce arată senzorii instalați: cât de des se umplu containerele și în cât timp sunt golite?
7. Câte reclamații privind deșeurile abandonate lângă insulele ecologice au fost înregistrate după operaționalizarea sistemului?
8. Cine a verificat și recepționat funcționalitatea efectivă a instalațiilor?
9. Există procese-verbale de testare, recepție, neconformități sau remedieri? Dacă da, solicităm publicarea lor.
10. Dacă sistemul este declarat „FINALIZAT”, cine răspunde de remedierea deficiențelor constatate în exploatare și ce garanții există?
🇷🇴 O INVITAȚIE LA VERIFICARE, NU LA SCUZE
Proiectul este coordonat în cadrul PNRR de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, iar beneficiarul este Municipiul Târgu Jiu. Baza oficială PNRR îl marchează drept FINALIZAT.
De aceea, imaginile și problemele semnalate de cetățeni ar trebui să reprezinte inclusiv un semnal public pentru instituțiile responsabile de monitorizarea fondurilor PNRR:
verificați nu numai existența celor 49 de insule, ci și funcționalitatea lor reală.
Pentru că Europa nu finanțează decoruri urbane.
Finanțarea pentru managementul deșeurilor trebuie să producă exact ceea ce spune numele ei: un management mai bun al deșeurilor.
Iar dacă după „modernizare” cetățeanul se luptă cu cardul, cu trapa și cu sacul, în timp ce lângă containere apar deșeuri, administrația nu trebuie să se supere pe fotografii.
Trebuie să răspundă la întrebări și, acolo unde problemele se confirmă, să le remedieze.
🇷🇴 AVEM O SINGURĂ ÎNTREBARE PENTRU TÂRGUJIENI:
ORAȘUL ESTE MAI CURAT DUPĂ ACEASTĂ „MODERNIZARE”?
Trimiteți-ne fotografii, zona în care locuiți și problema întâmpinată.
Vom documenta situația, punct cu punct.
Pentru că banii europeni nu sunt bani fără stăpân. Iar „FINALIZAT” într-un tabel nu trebuie să însemne „descurcați-vă” pentru cetățean.
Iulian-Dumitru Buduran
Valeriu-Marius Peptenatu
Antonio Solomon
🇷🇴 Platforma Adevăr și Curaj
Platforma asociatiaadevarsicuraj.ro
Email adevarsicuraj@yahoo.com
🇷🇴 Unde sunt AUR și Partidul Verde din Consiliul Local Târgu Jiu? Când cetățenii reclamă containere greu de folosit și vedem gunoaie lângă ele, consilierii locali trebuie să întrebe, să verifice și să ceară soluții. Pentru asta au primit mandatul cetățenilor. De ce nu vedem reacții publice?
📌 Adevăr și Curaj pune întrebările incomode pe care prea rar le vedeți în presa tradițională finanțată inclusiv prin contracte din bani publici. Noi prezentăm documente, imagini și fapte. Cetățenii trag concluziile.
#TarguJiu #Gorj #InsuleEcologice #Deseuri #ColectareSelectiva #PNRR #FonduriEuropene #PrimariaTarguJiu #Mediu #BaniPublici #Reciclare #AdevarSiCuraj #demnitatea