Depopularea și declinul economic al municipiului Târgu Jiu nu mai pot fi ascunse sub preș. În ultimele trei decenii, orașul a pierdut peste 24.000 de locuitori, iar structurile create pentru dezvoltare – Zonă Metropolitană, GAL Târgu Jiu – nu au produs rezultate vizibile pentru comunitate.
Acesta nu este un atac politic, ci o prezentare a datelor oficiale, a realității pe care o vede și o simte fiecare locuitor al municipiului.
1. Cine a condus municipiul Târgu Jiu (1992–2025)
Victor Murea – primar (26.02.1992 – 02.06.1996)
Petre Nanu – primar (02.06.1996 – 04.06.2000)
Florin Cârciumaru – primar (04.06.2000 – 19.12.2016)
Aurel Popescu (interimar) – primar (19.12.2016 – 11.06.2017)
Marcel-Laurențiu Romanescu – primar (11.06.2017 – prezent)
În toate aceste administrații, indiferent de partid sau nume, declinul demografic și economic s-a accentuat.
2. Depopularea Târgu Jiului – cifre oficiale, nu opinii
🔹 Recensământ 1992: 98.238 locuitori
🔹 Recensământ 2021: 73.545 locuitori
Municipiul a pierdut aproximativ 25% din populație în trei decenii.
🟠 Perioada 1992–2002 (Victor Murea + Petre Nanu + început Cârciumaru)
–1,6% în 10 ani (scădere lentă, dar vizibilă)
🔴 Perioada 2002–2011 (Florin Cârciumaru)
–14,6% în 9 ani (cea mai mare prăbușire demografică, peste 14.000 locuitori pierduți)
🔴 Perioada 2011–2021 (final Cârciumaru + Romanescu)
–10,9% în 10 ani (aproape 9.000 locuitori plecați)
🇷🇴 Astăzi, aproximativ 1 din 4 locuitori din Târgu Jiu nu mai este aici.
3. Cauzele principale ale declinului
✓ migrația masivă a tinerilor către Vest
✓ lipsa locurilor de muncă stabile și bine plătite
✓ căderea industriei miniere și energetice
✓ natalitate scăzută, îmbătrânire demografică
✓ lipsa unei viziuni de dezvoltare urbană pe termen lung
✓ gestionarea deficitară a potențialului turistic
4. Monumente, cultură, Brâncuși – un diamant neșlefuit
Târgu Jiu ar trebui să fie unul dintre cele mai vizitate orașe din România.
Are Ansamblul Constantin Brâncuși – Calea Eroilor, recunoscut internațional.
Are monumente istorice unice.
Și totuși:
– fântâni istorice degradate, ( fântâna Sâmboteanu )
– zone protejate neîngrijite, ( Mausoleul Ecaterina Teodoroiu , podul Ferdinand )
– monumente fără iluminat, fără promovare,
– turism tranzitoriu – oamenii vin, fac o poză și pleacă.
Niciun mandat nu a reușit să transforme patrimoniul cultural într-o adevărată resursă economică.
5. Structurile create pentru dezvoltare: ZERO rezultate vizibile
🟣 Zona Metropolitană Târgu Jiu – condusă de Alin Vasile Vacaru
● Conform datelor publice și presei locale:
a realizat achiziții de peste 192.245 lei (SICAP)
– fără proiecte vizibile în teren
– fără impact în reducerea depopulării
– fără dezvoltare economică sau atragere de investiții
ulterior desființată
banii proveneau de la UAT-uri, dar au mers în special pe funcționare și salarii, nu pe rezultate
🟣 GAL Târgu Jiu – tot sub conducerea lui Alin Vasile Văcaru
Scopul: implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală.
Realitatea publică:
– fără proiecte majore finalizate
– fără investiții care să genereze locuri de muncă
– fără impact real în comunitate
structura funcționează, dar fără beneficii vizibile pentru Târgu Jiu
● Este același tipar: promisiuni mari, rezultate mici sau inexistente.
6. Cine este responsabil?
Într-o democrație, responsabilitatea nu este individuală, ci instituțională:
🇷🇴 Primarii
🇷🇴 Viceprimarii
🇷🇴 Consiliul Local Târgu Jiu – organul care aprobă bugetul, angajările, strategiile, planurile urbanistice și cheltuirea banului public
Timp de 30 de ani, aceste structuri:
* au cunoscut cifrele oficiale ale declinului
* au avut acces la fonduri, programe, strategii
* au avut la dispoziție patrimoniul Brâncuși – unic în lume
* au avut structuri create special pentru dezvoltare (Zonă Metropolitană, GAL)
👉 Și totuși, depopularea și declinul economic nu au fost oprite.
🇷🇴 Concluzie pentru cetățeni
– Târgu Jiu nu mai are timp pentru experimente, promisiuni sau structuri fără rezultate.
– Cetățenii au dreptul să ceară:
* transparență totală în cheltuirea banilor
* proiecte reale, nu hârtii
* investiții în locuri de muncă, nu în funcții
* valorificarea patrimoniului cultural
* o administrație responsabilă, orientată către oameni, nu către interese politice
Orașul nu se mai poate reconstrui cu vorbe.
Trebuie reconstruite încrederea, viziunea și respectul pentru banul public.
––––––––––––––
Iulian Buduran
Vali Peptenatu – Avertizor de interes public
Antonio Solomon – Activist Civic
Platforma Adevăr și Curaj 30.11.2025